marți 24 ianuarie 4:34 PM

       Abonare la google news

România devine un hub important pe piaţa mondială a gazelor şi asta deranjează


România devine un pion important în piaţa internaţională a gazelor naturale, iar asta pare să deranjeze. Aceleaşi ONG-uri de mediu care au blocat prin acţiunile lor funcţionarea hidrocentralelor din arii protejate trec acum la următorul nivel. Somează Comisia Europeană să oprească finanţările pentru mai multe proiecte în infrastructura de gaze. Printre ele şi o serie de gazoducte din ţara noastră.


Staţia de la Giurgiu este unul dintre cele mai importante puncte prin care gaze străine intră în ţara noastră, din Bulgaria, Grecia, Turcia sau Azerbaijan. Gaze care apoi ajung în gazoductul BRUA care are o lungime de 482 de kilometri, pe teritoriul ţării noastre, celebrul gazoduct care leagă România de ţările din Vest.

Iar asta ne face, mai ales în acest context greu din punct de vedere energetic, un punct important pe harta Europei. Sunt mulţi, din afara graniţelor ţării, care sunt cel puţin invidioşi pe această investiţie.

Devenim un hub important de gaze naturale şi asta deranjează. Pe lângă gazoductul BRUA, deja construit, mai sunt în plan şi alte investiţii cum ar fi magistralele Tuzla – Podişor şi BRUA 2. Sunt conducte care există inclusiv în planurile Comisiei Europene, dar, mai nou contestate de aceleaşi ONG-uri de mediu care au blocat şi hidrocentralele româneşti construite aproape 100%, care se află în arii naturale protejate.

Tot din motive de mediu, filialele europene ale mai multor ONG-uri au somat în scris Comisia Europeană să blocheze finanţările pentru o listă de investiţii în infrastructura de gaze. Pe această listă se află şi conductele româneşti. ONG-urile ameninţă chiar cu plângeri la Curtea Europeană de Justiţie.

Într-un răspuns oficial pentru News Hour with CNN, Comisia Europeană confirmă primirea acestei sesizări din partea asociaţiilor care spun că militează pentru protecţia mediului: „În ceea ce privește cererea de revizuire internă depusă de organizațiile societății civile în temeiul Regulamentului Aarhus recent revizuit, confirmăm primirea acesteia. Este analizată cu atenție și va primi răspuns în termenele legale.”

Cât gaz intră în ţara noastră şi unde ajunge

Tot de la Comisia Europeană aflăm că toate investiţiile aprobate respectă cu stricteţe normele de mediu. Şi atunci, pe ce se bazează sesizarea ONG-urilor? Le-am cerut o explicaţie şi am primit acest răspuns: „Mulţumim pentru solicitare. Din păcate, nu putem să realizăm un interviu sau să vă trimitem un răspuns scris cu privire la această speţă.”

Ion Sterian, director general Transgaz, spune că prin BRUA ne-am securizat cu importurile de gaze. „Dacă n-aveam BRUA, dacă n-aveam investiţiile în interconectoare şi mă refer la Ruse – Giurgiu la Negru Vodă şi la Isaccea, astăzi eram într-o poziţie foarte neplăcută ca ţară, că n-aveam pe unde să aducem gazele în ţară”. O spune directorul Transgaz, care de ani de zile construieşte infrastructură de gaze modernă în ţara noastră. Îşi doreşte ca România să fie interconectată cu toate ţările care ne-ar putea vinde gaze naturale la preţuri mici.

Trei staţii de comprimare a gazelor sunt funcţionale pe traseul BRUA. Sunt automatizate şi tot fluxul de gaze care intră sau iese din ţara noastră este urmărit pe ecrane. Asta face la momentul de faţă din România un pion principal într-o piaţă în care toţi trag de fiecare metru cub de gaze.

Cine nu vrea să exploatăm gaze din Marea Neagră

Interesul este ca gazele azere sau cele din Emiratele Arabe Unite care ajung în Europa să treacă pe la noi.

România mai are un pas mare de făcut, respectiv creşterea capacităţii de stocare a gazelor naturale. De asta se ocupă o altă companie de stat, Romgaz. Aici, din păcate, lucrurile par să fi îngheţat de mai bine de un an.

Stiripesurse.ro