luni 4 ianuarie 10:50 AM

       Abonare la google news

Ce se întâmplă de Bobotează în România. Patriarhia Română a făcut anunțul surpriză


Evenimentele liturgice de la Catedrala Patriarhală, prilejuite de sărbătoarea Bobotezei Domnului din acest an, se vor desfășura în contextul restricțiilor impuse de respectarea regulilor sanitare, a anunțat Patriarhia Română.


Boboteaza în România, altfel decât o știm. Anunțul făcut de Patriarhia Română

Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care se celebrează pe 6 ianuarie. Această zi reprezintă și momentul în care Iisus s-a prezentat pentru prima oară în lume, de aceea sărbătoarea poartă și numele de Epifanie, arătarea Domnului, sau Teofanie.

În acest an, din cauza crizei sanitare, marți, 5 ianuarie, în Ajunul Bobotezei, între orele 12:30 – 13:00, va fi săvâșită Slujba Sfințirii Mari a Apei (Agheasma Mare) în catedrala Patriahală pentru nevoile Catedralei. În același timp, în Altarul de vară va fi sfințită și o mare cantitate de apă, pentru a fi îmbuteliată până seara în sticle de un litru.

Măsuri speciale 

Acestea vor fi oferite credincioșilor prezenți la Catedrală miercuri, 6 ianuarie, începând cu ora 7:00, lângă Altarul de vară. Enoriașii vor avansa pe un culoar bine marcat, păstrând în mers distanța de 1,5 față de participantul din față și purtând mască de protecție.

În aceeași zi, între orele 09:30 – 12:00, va fi săvârșită Sfânta Liturghie în interiorul Catedralei Patriarhale, respectându-se toate normale sanitare impuse de autorități.

Între orele 12:00 – 13:00 va fi săvârșită din nou Slujba Sfințirii Mari a apei de Preafericitul Părinte Daniel, într-un vas unic de argint, în Pridvorul Reședinței Patriahale. Ulterior, credincioșii prezenți la slujbă vor fi binecuvântați prin stropire cu această Aghiasmă Mare. Pentru a se evita aglomerarea la distribuirea aghiasmei, nu vor mai exista vase mari cu apă ca în anii precedenți, ci credincioșii vor primi licoarea deja îmbuteliată.

În tradiția românească

În localitățile așezate pe malul unui râu se obișnuiește ca preotul să arunce o cruce de lemn în apa rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flăcăi curajoși pentru a o aduce înapoi. Preoții fac agheasmă în toate bisericile ortodoxe, cu care botează apele, oamenii, animalele și casele.

Înainte de regimul comunist, această datină exista și la București. Patriarhul cobora Calea Victoriei de la Palatul regal până la Dâmbovița, unde pocăiții, îmbrăcați în halate albe, se aruncau în apa înghețată pentru a o ridica.

Această tradiție este încărcată de practici magice și obiceiuri agrare preluate în creștinism din tradiții anterioare, precum purificarea, fertilitatea, cinstirea apei și a focului.

Sursa: Playtech.ro